Contracte colective de muncă

Contractul colectiv de muncă

 

Legea dialogului social nr. 62 din 10 mai 2011, republicată, în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, modificată şi completată de către: LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013; LEGEA nr. 248 din 19 iulie 2013; LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013; LEGEA nr. 1 din 11 ianuarie 2016.

 

Negocierea contractului colectiv la nivel de unitate

(art.129 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

1) Negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi.

2) Iniţiativa negocierii aparţine angajatorului sau organizaţiei patronale.

3) Angajatorul sau organizaţia patronală iniţiază negocierea colectivă cu cel puţin 45 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă.

4) În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu iniţiază negocierea, aceasta va începe la cererea scrisă a organizaţiei sindicale reprezentative sau a reprezentanţilor angajaţilor, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării.

5) Durata negocierii colective nu poate depăşi 60 de zile calendaristice decât prin acordul părţilor.

6) Contractele colective de muncă pot să prevadă renegocierea periodică a oricăror clauze convenite între părţi.

 

(art.140 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

1) În scopul asigurării participării la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de (…) unităţi, angajatorii sau organizaţiile patronale vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective. În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu a iniţiat negocierile în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3), organizaţia sindicală sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, care iniţiază negocierile conform art. 129 alin. (5) vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective.

(2) Neinvitarea la negocieri a tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă constituie motiv de neînregistrare a contractului colectiv de muncă negociat.

(3) Anunţul prevăzut la alin. (1) va fi transmis în formă scrisă tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii negocierilor. Acestea vor confirma în scris primirea respectivului anunţ şi acceptarea sau refuzul participării la negociere. Lipsa unui răspuns scris, coroborată cu prezentarea dovezii de invitare la negocieri, va fi interpretată ca refuz de participare la negocieri.

 

(art.130 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

1) În termen de 5 zile calendaristice de la data declanşării procedurilor de negociere prevăzute de art. 129 alin. (4), angajatorul sau organizaţia patronală are obligaţia să convoace toate părţile îndreptăţite în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

2) La prima şedinţă de negociere se stabilesc informaţiile publice şi cu caracter confidenţial pe care angajatorul le va pune la dispoziţia delegaţilor sindicali sau ai reprezentanţilor angajaţilor, conform legii şi data până la care urmează a îndeplini această obligaţie.

3) Regimul informaţiilor confidenţiale puse la dispoziţie de angajator este cel stabilit prin <LLNK 12006   467 10 201   0 18>Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor.

4) Informaţiile pe care angajatorul sau organizaţia patronală le va pune la dispoziţia delegaţilor sindicali ori a reprezentanţilor angajaţilor, după caz, vor cuprinde cel puţin date referitoare la:

  1. situaţia economico-financiară la zi;
  2. situaţia ocupării forţei de muncă

5) Tot la prima şedinţă de negociere părţile vor consemna în procesul-verbal următoarele:

  1. componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor împuterniciri scrise;
  2. nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă;
  3. durata maximă a negocierilor convenită de părţi;
  4. locul şi calendarul reuniunilor;
  5. dovada reprezentativităţii părţilor participante la negocieri;
  6. dovada convocării tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
  7. alte detalii privind negocierea.

6) Data la care se desfăşoară prima şedinţă de negociere reprezintă data la care se consideră că negocierile au fost declanşate.

7) La fiecare şedinţă de negociere se vor încheia procese-verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor în care se va consemna conţinutul negocierilor.

 

Negocierea contractelor colective de munca

(art.138^1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată)

(1) Contractele colective de muncă se negociază şi la nivelul regiilor autonome, companiilor naţionale, asimilate grupurilor de unităţi, precum şi la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă. În cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, contractul colectiv se încheie între conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi sindicatele legal constituite şi reprezentative, potrivit legii.

 

Reprezentarea părţilor la negocierea contractului colectiv de muncă

 ¤ Reprezentarea angajatorului

(art.134 alin.1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

a) la nivel de unitate, de către organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcţionare, după caz;

 

¤ Reprezentarea angajatilor

(art.134 alin.2 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

a) la nivel de unitate, de către sindicatele legal constituite şi reprezentative. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ, reprezentarea se face de către federaţia la care este afiliat sindicatul, dacă federaţia este reprezentativă la nivelul sectorului din care face parte unitatea; acolo unde nu sunt constituite sindicate, de către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;

 

Inexistenţa sindicatului reprezentativ

(art.135 alin.1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

În unităţile în care nu există sindicate reprezentative negocierea contractului colectiv de muncă se face după cum urmează:

  1. dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de către reprezentanţii federaţiei sindicale, la solicitarea şi în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;
  2. dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii angajaţilor.

 

Alegerea reprezentanţior salariaţilor

(art.221 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, modificată şi completată) :

1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop.

2) Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor.

3) Reprezentanţii salariaţilor nu pot să desfăşoare activităţi ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor.

 

(art. 222 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, modificată şi completată) :

1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au capacitate deplină de exerciţiu.

2) Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de comun acord cu angajatorul, în raport cu numărul de salariaţi ai acestuia.

3) Durata mandatului reprezentanţilor salariaţilor nu poate fi mai mare de 2 ani.

 

 

!!! Recomandăm ca procesul verbal de alegere a reprezentantului/reprezentanţilor salariaţilor să cuprindă, cel puţin, menţiuni cu privire la :

  • data când are loc adunarea generală a salariaţilor ;
  • numărul total al salariaţilor;
  • numărul salariaţilor care participă la alegerea reprezentantului/reprezentanţilor salariaţilor ;
  • numărul şi numele salariaţilor care asigură numărătoarea voturilor ;
  • numărul reprezentanţilor salariaţilor aşa cum a fost convenit cu angajatorul ;
  • propunerile făcute cu privire la numele reprezentantului/reprezentanţilor salariaţilor ;
  • numărul de voturi cu care a/au fost ales/aleşi reprezentantul/reprezentanţii salariaţilor ;
  • mentiunea cu privire la îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate ;
  • atribuţiile, modul de îndeplinire a acestora, durata şi limitele mandatului ;
  • mandatarea în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă şi a actelor adiţionale, după caz ;
  • semnaturile participanţilor la adunarea generala.

 

Atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor

(art.223 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, modificată şi completată) :

Reprezentanţii salariaţilor au următoarele atribuţii principale:

  1. să urmărească respectarea drepturilor salariaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv de muncă aplicabil, cu contractele individuale de muncă şi cu regulamentul intern;
  2. să participe la elaborarea regulamentului intern;
  3. să promoveze interesele salariaţilor referitoare la salariu, condiţii de muncă, timp de muncă şi timp de odihnă, stabilitate în muncă, precum şi orice alte interese profesionale, economice şi sociale legate de relaţiile de muncă;
  4. să sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil;
  5. să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii.

 

(art. 224 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, modificată şi completată) :

Atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor, modul de îndeplinire a acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor se stabilesc în cadrul adunării generale a salariaţilor, în condiţiile legii.

 

Reprezentarea părţilor la negocierea contractului colectiv de muncă în sectorul bugetar

 ¤ Reprezentarea angajatorului

(art.134 alin.1 lit.c din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată)

  1. la nivelul instituţiei bugetare şi al autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, de către conducătorul instituţiei, respectiv de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, după caz, ori de către locţiitorii de drept ai acestora;

 

 

¤ Reprezentarea angajaţilor

(art.134 alin.2 lit.c din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată)

  1. la nivelul instituţiilor bugetare şi al autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, de către organizaţiile sindicale reprezentative potrivit legii.

 

Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale la nivel de unitate

(art.51 alin.1 lit.C din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată):

  1. au statut legal de sindicat;
  2. au independenţă organizatorică şi patrimonială;
  3. numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.

 

Constatarea condiţiilor de reprezentativitate

(art.51 alin.2 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52.

 

Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate la nivel de unitate

(art.52 lit.C din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

  1. copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;
  2. declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;
  3. dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
  4. dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

 

Dovada emisa de inspectoratul teritorial de muncă

(art.53 alin.3 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată)

Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emite dovadă în acest sens.

 

Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale obţinută înainte de intrarea în vigoare a Legii dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată

(art.223 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege (vezi art.51 alin.1 lit.C).

 

Încheierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate

(art.141 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

1) Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 de luni.

2) Părţile pot hotărâ prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, o singură dată, cu cel mult 12 luni.

3) În cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă, părţile pot conveni negocierea acestuia în orice moment

 

Semnarea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate

(art.136 alin.1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

Contractele colective de muncă, încheiate la orice nivel, nu pot fi semnate decât de reprezentanţii mandataţi în acest sens ai părţilor care au negociat.

 

Înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate

(art.143 alin.1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

Contractele colective de muncă şi actele adiţionale la acestea se încheie în formă scrisă şi se înregistrează prin grija părţilor, după cum urmează:

  1. contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă;

 

Dosarul întocmit în vederea înregistrării contractului colectiv de muncă la nivel de unitate şi a actelor adiţionale

(art.143 alin.2 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată)

2) Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:

  1. contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi*;
  2. dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere**;
  3. împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă***;
  4. dovezile de reprezentativitate ale părţilor**** ;
  5. procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor;

 

* - contractele colective de muncă depuse spre înregistrare, inclusiv anexele, trebuie să fie semnate şi ştampilate pe fiecare pagină, de părţile semnatare.

 

**  - convocarea părţilor îndreptăţite să participe la negocierea colectivă se face, de regulă de angajator, în scris, printr-o adresă care trebuie să cuprindă, cel puţin, data, ora şi locul şi scopul întâlnirii. Adresa se comunică personal, sub semnătură de primire, prin poştă sau e-mail ş.a. Convocarea la negocierea colectivă poate fi făcută şi de către organizaţia sindicală sau reprezentanţii salariaţilor.

 

*** - împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă servesc la identificarea persoanelor care au fost mandatate să negocieze şi să semneze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate;

- în cazul în care, la negocierea şi semnarea contractului colectiv de muncă, participă altă/alte persoană/perosane decât reprezentantul legal al unităţii, se va depune documentul prin care aceasta/acestea este/sunt mandatată/mandatate;

- pentru reprezentantul/reprezentanţii sindicatului reprezentativ se va depune documentul emis de sindicat cu persoanele mandatate să negocieze şi să semneze;

- în cazul sindicatului nereprezentativ dar afiliat la o federaţie reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea se va depune documentul emis de federaţie cu persoanele mandatate să negocieze şi să semneze contractul colectiv de muncă, urmare a solicitării şi mandatării sindicatului nereprezentativ;

- pentru reprezentantul/reprezentanţii salariaţilor se va depune documentul întocmit ca urmare a mandatării de către de adunarea generala a salariaţilor să negocieze şi să semneze.

 

**** - pentru angajator, documente care să ateste această calitate, aşa cum rezultă din lege, statut, ori regulament de funcţionare, după caz (act constitutiv, certificat constatator emis de ONRC);

- pentru sindicatul reprezentativ:

  • hotărâre judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice şi ultima hotărâre judecătorească definitivă de modificare a statutului şi/sau componenţa organelor de conducere;
  • hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate;

 

- pentru sindicatul nereprezentativ dar afiliat la o federaţie reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea:

  • hotărâre judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice a sindicatului nereprezentativ;
  • hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a constatat îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a federaţiei;
  • ultima hotărâre judecătorească definitivă de modificare a statutului şi/sau componenţa organelor de conducere a federaţiei;
  • documentul prin care sindicatul nereprezentativ solicită şi mandatează federaţia pentru a participa la negociere;

 

- pentru reprezentantul/reprezentanţii salariaţilor orice document din care să rezulte alegerea în conformitate cu prevederile legale (vezi alegerea reprezentanţilor salariaţilor), însoţit de lista cu semnăturile salariaţilor care au participat la adunarea generală.

 

 

Cererea de înregistrare a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, a acordului de muncă sau a actului adiţional de modificare a prevederilor contractului colectiv de muncă sau acordului colectiv se înregistrează la registratura I.T.M. Bucureşti şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente :      

  • numărul de ieşire a cererii din unitate ;
  • numărul de pagini al contractului colectiv de muncă, acordului colectiv sau actului adiţional depus spre înregistrare ;
  • datele de identificare ale unităţii, sindicatului, reprezentanţilor salariaţilor după caz (partea care depune spre înregistrare contractul colectiv de muncă, acordul colectiv sau actul adiţional) ;
  • obiectul principal de activitate ;
  • natura capitalului social (de stat, mixt sau privat) ;
  • numărul total de salariaţi ai unităţii ;
  • durata contractului colectiv de muncă, a acordului colectiv sau a actului adiţional, cu menţiunea că acesta se va aplica de la data înregistrării la I.T.M. Bucureşti sau de la o dată ulterioară ;
  • menţiunea că a încetat contractul colectiv de muncă/acordul colectiv încheiat anterior, sau precizarea că nu a mai fost înregistrat un contract colectiv de muncă la nivelul societăţii ;
  • menţiunea că la nivelul unităţii nu există sindicat reprezentativ ;
  • menţiunea că au fost respectate toate clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel superior, aplicabil. 

 

Neînregistrarea contractului colectiv de muncă şi a actelor adiţionale

(art.145 alin.1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

Inspectoratele teritoriale de muncă vor proceda la înregistrarea contractelor colective de muncă după verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de prezenta lege. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, contractele colective de muncă vor fi restituite semnatarilor pentru îndeplinirea condiţiilor legale.

 

(art.146 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

1) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă:

  1. părţile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art. 143 alin. 2);
  2. nu sunt semnate de către organizaţii sindicale care reprezintă mai mult de jumătate din totalul angajaţilor din sectorul sau grupul de unităţi pentru care s-a negociat contractul;
  3. reprezentantul oricărei părţi care a participat la negocieri nu a fost de acord cu oricare dintre clauzele contractului şi acest fapt a fost consemnat în procesul-verbal de negociere

2) La nivel de unitate, contractul colectiv de muncă va fi înregistrat fără semnătura tuturor părţilor numai în cazul în care partea semnatară care reprezintă angajaţii acoperă mai mult de jumătate din totalul angajaţilor.

 

(art.147 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată, modificată şi completată) :

Împotriva refuzului înregistrării contractelor colective de muncă părţile interesate se pot adresa instanţelor judecătoreşti în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.