Munca la înălțime reprezintă o condiție de muncă particulară, iar pentru evitarea pericolelor de accidentare specifice activităţilor efectuate la înălțime trebuie respectate şi aplicate prevederile şi reglementările de securitate și sănătate a muncii în vigoare.

Lucrul la înălțime presupune desfășurarea de activități la minim 2 m măsurați de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referință naturală (solul) sau orice altă bază de referință artificială față de care nu exista pericolul căderii în gol.

Principalele riscuri în lucrul la înălțime sunt: căderea obiectelor sau a persoanelor,  factorii de mediu care pot influența condițiile de lucru, platformele de lucru neprotejate, materialele fragile de pe acoperiș, riscul de a aluneca și de a călca în afara platformei, muncitorii care lucrează dedesubt sau în apropriere, etc.

Pentru evitarea riscurilor de accidentare la munca  la înălțime trebuie să țină cont de câteva reguli importante:

1. Să fie respectate toate condițiile necesare siguranței lucrătorilor                             

2. Lucrătorii să fie instruiți înainte de începerea lucrului la înălțime, ori de câte ori este nevoie pentru a urma procedurile în mod corect.

3. Lucrătorii să fie echipați în mod corespunzător pentru lucrul la înălțime.

4. Echipamentele individuale de protecție să fie corespunzătoare pentru lucrul la înălțime și să fie testate înainte de fiecare purtare. Nu se vor accepta echipamente deteriorate sau neconforme.

5. Lucrul la înălțime nu este permis lucrătorilor cu vârste mai mici de 18 ani .

6. Lucrul la înălțime trebuie să se desfășoare numai sub supraveghere. Conducătorul locului de muncă care supraveghează lucrarea trebuie să ia toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării și îmbolnăvirii lucrătorilor.

De asemenea, lucrul la înălţime este permis doar în situația în care locul de muncă a fost amenajat și dotat din punct de vedere tehnic și organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălțime a lucrătorilor.

Lucrătorii care desfășoară activități ce presupun lucrul la înălțime trebuie să fie apți pentru aceste activități care prezintă un grad ridicat de pericol pentru ei și pentru alți participanți la procesul de muncă  care sunt expuși pericolului de cădere de la înălțime.

Angajatorii și responsabilii SSM trebuie să țină cont de faptul ca încadrarea și repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălțime se realizează în mod obligatoriu pe baza avizului medicului de medicina a muncii.

Toți cei care lucrează în condițiile lucrului la înălțime, indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protecție, specific eliminării pericolului căderii în gol suplimentat, atunci când este necesar, cu echipament individual de protecție pentru combaterea riscurilor de accidentare și îmbolnăviri profesionale.

Toți lucrătorii la înălțime sunt obligați să poarte casca de protecție. Aceasta  va fi purtată chiar și la înălțime mică, acolo unde gradul de pericol există.

În situația în care măsurile  de amenajare și dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol, toți lucrătorii la înălțime vor purta centuri de siguranță și frânghii de siguranță.

Căderile de la înălțime rămân una dintre principalele cauze ale accidentelor de muncă, în special în domeniul construcțiilor. Acestea cauzează o gamă largă de răniri putând merge până la deces. Îmbunătățirea condițiilor de lucru din punct de vedere al securității și sănătății în muncă este un obiectiv care nu trebuie subordonat considerentelor economice, evitând astfel  riscurile la adresa vieții și sănătății lucrătorilor.

 

 

 

Luminița Elena Nemeș

Inspector șef

 

Mariana Pop

Consilier

Compartiment Comunicare și Relații cu Publicul