Un nou început în activitate implică o perioadă de acomodare pentru ambele părți implicate: angajat și angajator. Această etapă este cunoscută în termeni legali drept perioadă de probă.

Conform legislației muncii perioada de probă nu este obligatorie. Este o opțiune, pe care o poate utiliza angajatorul pentru a evalua adaptabilitatea, competențele și potențialul salariatului. În această perioadă, angajatorul poate monitoriza evoluția angajatului, calitatea muncii sale, dar și interacțiunea acestuia cu ceilalți membri ai echipei.

Pentru angajat, perioada de probă oferă o oportunitate de a se familiariza cu atribuțiile și responsabilitățile sale, de a evalua posibilitatea de adaptare în cadrul societății și de a decide dacă postul se potrivește cu obiectivele și așteptările sale profesionale.

Este important ca atât angajatul, cât și angajatorul să înțeleagă termenii și condițiile perioadei de probă și să folosească această etapă pentru a lua decizii pertinente privind colaborarea lor viitoare.

Potrivit Codului Muncii, la încheierea contractului individual de muncă, pentru a verifica aptitudinile angajatului, se poate stabili o singură perioadă de probă cu un interval de timp diferit în funcție de tipul contractului (durată nedeterminată sau determinată) respectiv funcția deținută de salariat (execuție sau conducere).

Conform prevederilor din Codul Muncii, dacă între același angajator și angajat se încheie un nou contract de muncă pentru aceeași funcție și cu aceleași atribuții în termen de 12 luni de la semnarea contractului inițial, impunerea unei noi perioade de probă este interzisă. Prin excepție, atunci când  salariatul  debutează într-o nouă funcție sau profesie în cadrul aceluiași  angajator, acesta poate fi supus unei noi perioade de probă.

Având în vedere că scopul acestei perioade este verificarea aptitudinilor salariatului nou angajat,  prin raportare la specificul activității angajatorului, este recomandat și util ca, la începutul perioadei de probă, să fie stabilite în scris obiectivele, așteptările și responsabilitățile pe care angajatul urmează să le îndeplinească. Un set de obiective și criterii clare poate servi drept reper pentru ambele părți în procesul evaluării progresului și performanțelor în timpul perioadei de probă.

Evaluarea aptitudinilor salariatului de către angajator pe parcursul perioadei de probă poate viza atât aptitudinile profesionale ale angajatului cît și cele de adaptare la situațiile apărute, de relaționare în cadrul societății, de promptitudine, de ridicare la anumite standarde ale companiei, etc.

Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

În cazul în care angajatorul sau salariatul nu mai doresc continuarea colaborării, contractul individual de muncă  poate înceta atât pe durata, cât și la sfârșitul perioadei de probă  printr-o notificare scrisă, fără a fi necesară respectarea unui termen de preaviz.

Există însă o serie de situații în care încetarea contractului de muncă la sfârșitul perioadei de probă poate fi considerată abuzivă, cum ar fi:

Neinformarea prealabilă: Angajatul nu a fost informat înainte de semnarea contractului de muncă despre existența, durata și condițiile perioadei de probă.

Lipsa clauzei de probă: Contractul de muncă nu conține o clauză care să reglementeze perioada de probă sau drepturile și obligațiile părților în această perioadă.

Notificare neîntocmită în scris sau necomunicată: Notificarea de încetare a contractului de muncă nu a fost redactată în formă scrisă sau nu a fost comunicată angajatului.

Încetare după expirarea perioadei de probă: Notificarea de încetare a raporturilor de muncă a fost emisă după expirarea perioadei de probă.

Mai multe perioade de probă: În cadrul aceluiași contract de muncă sunt prevăzute mai multe perioade de probă, ceea ce este contrar legii.

Respectarea prevederilor legale și a principiilor unei relații de muncă bazate pe încredere și comunicare transparentă este esențială pentru a evita eventuale neînțelegeri sau litigii. Astfel, cunoașterea drepturilor și obligațiilor, deschiderea către dialog și definirea clară a așteptărilor pot transforma perioada de probă într-o etapă constructivă și benefică pentru ambele părți

 

 

Luminița Elena Nemeș                                                        

Inspector șef       

           

Mariana Pop

Consilier CCRP