TRANSFORMAREA MUNCII NEDECLARATE ÎN MUNCĂ DECLARATĂ

Munca nedeclarată sau munca la negru, cum este cunoscută prin cea mai frecventă expresie utilizată, în cazul muncii fără forme legale, este acea activitate prestată de un salariat pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă .

Munca la negru a constituit şi constituie un factor de o extremă importanţă cu consecinţe deosebite atât din perspectiva protectiei sociale a salariaţilor, a mediului de afaceri, cât şi din punct de vedere fiscal.

Scopul primar al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) este de a promova, pentru femei și bărbați, oportunități de angajare în munca decentă și productivă, în condiții de libertate, echitate, securitate și demnitate umană. Obiectivele principale ale organizației urmăresc promovarea drepturilor la locul de muncă, încurajarea oportunităților de muncă decentă, îmbunătățirea protecției sociale și consolidarea dialogului social. OIM lucrează în strânsă colaborare cu guverne, organizații sindicale și organizații patronale, pentru a acorda creșterii economice și competitivităţii un caracter social durabil și favorabil incluziunii, răspunzând astfel la cele mai importante aspirații ale femeilor și bărbaților: venit echitabil, siguranță la locul de muncă și protecție socială pentru ei și familiile lor, perspective mai bune de dezvoltare și integrare socială, egalitate de șanse și tratament pentru femei și bărbați, libertate de exprimare a preocupărilor, inclusiv, oportunitatea de a relaționa și de a participa, în mod colectiv, la luarea deciziilor care le influențează nemijlocit viața.

În prezent nu există o definiție lipsită de ambiguități la nivelul UE, care să facă o distincție clară între lucrătorii independenți de bună-credință ce lucrează pe cont propriu și falșii lucrători independenți. Fiecare autoritate competentă și fiecare organism

individual își folosește propriul cadru juridic sau de reglementare, care poate fi diferit în funcție de jurisdicție și de domeniul de politică (drept fiscal, protecție socială, dreptul afacerilor, piața forței de muncă, asigurări). Aceste utilizări abuzive merg de la evaziunea privind plata contribuțiilor la asigurările sociale, trecând prin evaziune fiscală și subminarea drepturilor de muncă, până la munca la negru. Aceasta constituie o gravă denaturare a concurenței în raport cu lucrătorii care desfăşoară activitate independentă, cu microîntreprinderile și IMM-urile.

În Cartea sa verde din 2006 intitulată „Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde provocărilor secolului XXI”, Comisia Europeană și-a pus problema dacă definițiile juridice ale activității salariate și activității independente din statele membre ar trebui să fie clarificate, pentru a facilita trecerea în spiritul bunei-credințe de la activitatea salariată la cea independentă și invers. În consultarea care a urmat Cărții verzi, s-a recunoscut faptul că absența unei definiții la nivelul UE ar putea crea probleme, în special în situațiile ce implică desfășurarea unor activități (și prestări de servicii) transfrontaliere.

Recomandarea din 2006 a OIM adoptă o abordare largă a noțiunii de „raport de muncă”, pentru a se facilita adoptarea de măsuri împotriva falselor activități independente. În stabilirea existenței sau absenței unui raport de muncă, ar trebui să se acorde în primul rând atenție activităților și remunerației angajatului, indiferent de modul în care este definită relația, de exemplu prin termenii săi contractuali. Există o relație ascunsă de angajare atunci când angajatorul tratează lucrătorul astfel încât să mascheze statutul juridic real de angajat al acestuia și atunci când termenii contractuali pot determina anularea protecției la care au dreptul angajații.

Conform unui raport al OIM rata şomajului a scăzut uşor şi a ajuns la 5,7% pentru bărbaţi şi 6,3% pentru femei. Asta în procente. Pentru că populaţia planetei creşte, sunt cu 30 de milioane mai mulţi şomeri decât la începutul crizei financiare, în 2008, arată raportul. În fiecare an, 40 de milioane de oameni intră pe piaţa muncii.

Acest raport arată că perspectivele mondiale de pe piaţa muncii se vor deteriora constant în următorii cinci ani. În 2014, la nivel mondial, existau peste 201 milioane de şomeri, adică cu 31 de milioane mai mult decât înainte de declanşarea crizei mondiale. În 2015, această cifră se va mări cu încă 3 milioane de oameni, plus încă 8 în următorii patru ani.
Deficitul actual de locuri de muncă, la nivel global este de 61 milioane. Dacă adăugăm la asta numărul celor care vor ajunge pe piaţa muncii în următorii cinci ani, va trebui ca până în 2019 să fie create 280 de milioane de locuri de muncă pentru a rezolva aceste deficit .

Tinerii, mai ales femeile, continuă să fie categoria socială care este afectată într-un mod disproporţionat de creşterea şomajului. Peste 74 milioane de tineri (cu vârste între 15 şi 24 de ani) erau înregistraţi cursul în anului 2014 în căutarea unui loc de muncă.

Tot în acest raport al O.I.M. se estimează că 6400 de persoane mor zilnic în lume în accidente de muncă şi peste 313 milioane de lucrători pe an, rămân cu incapacitate temporară de muncă, beneficiind de serviciile medicale de specialitate şi de măsurile de protecţie socială. Se poate pune întrebarea care ar fi fost costurile umane în situaţia în care o parte din aceşti lucrători, nu lucrau cu forme legale.

La nivel de România în baza rapoartelor publicate de Inspecţia Muncii, fenomenul muncii nedeclarate este în scădere. În anul 2014 în urma controalelor efectuate au fost identificate un număr de 14.096 persoane care nu aveau încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă, un număr de 8.589 persoane aveau încheiate contractele individuale de muncă, dar nu erau transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor, decât în urma controalelor efectuate.

În anul 2015 au fost identificate un număr de 10.333 persoane care nu aveau încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă, un număr de 6.672 persoane aveau încheiate contractele individuale de muncă, dar nu erau transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor, decât în urma controalelor efectuate.

În judeţul Maramureş pe parcursul ultimilor 5 ani, analizând dinamica fenomenului muncii la negru, coroborat cu numărul contractelor individuale de muncă înregistrate, se constată o scădere a numărului de persoane care munceau fără forme legale şi o creşterea a numărului de contacte individuale de muncă, astfel:

    Anul                   Nr. persoane identificate        Nr. contracte
la data de                     fără forme legale             individuale de
    31.12.                                                                     muncă
     2012                                   133                             105.978
     2013                                   185                             108.425
     2014                                     62                             113.839
     2015                                     43                             118.053
     2016                                     42                             120.747

Inspecţia Muncii, în baza strategiei naţionale privind identificarea şi combaterea muncii fără forme legale, prin această acţiune care are în fapt un caracter permanent şi-a stabilit anumite obiective, astfel:

creşterea gradului de conştientizare a entităţilor juridice care pot avea calitatea de angajator şi folosirea forţei de muncă fără
respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte consecinţele sociale şi economice pe care le produce munca nedeclarată;
creşterea gradului de conştientizare a persoanelor care desfăşoară activitate fără forme legale, cu privire la consecinţele sociale şi economice pe care le produce munca nedeclarată;
clarificarea unor aspecte în ceea ce priveşte modul de interpretare şi de aplicare a unor prevederi legale în domeniul relaţiilor de muncă.

Această acţiune care se desfăşoară în perioada 14.06. – 31.08.2017, vizează un grup ţintă, respective entităţile care desfăşoară activitate în domeniile ce înregistrează o incidenţă crescută a muncii nedeclarate: construcţii, exploatarea şi prelucrarea lemnului, alimentaţie publică, agricultură, industrie textilă, panificaţie, micul comerţ, etc. şi categoriilor de persoane vulnerabile cum ar fi, persoane din zone izolate şi/sau defavorizate, tinerii şi copii, pentru care consecinţele prestării unei activităţi în afara cadrului legal, pot avea repercursiuni grave asupra dezvoltării lor fizice şi pshice ulterioare.

Această acţiune se materializează prin organizarea de sesiuni de informare, acţiuni de îndrumare a unităţilor din grupul ţintă, mediatizarea acţiunii prin mass-media locală. organizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş , autorităţi locale respectiv Instituţia Prefectului Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş şi partenerii sociali, respective confederaţii le patronale şi sindicale reprezentative la nivelul judeţului Maramureş.

Inspectoratul Teritorial                          Camera de Comerţ
        de Muncă                                            şi Industrie
       Maramureş                                           Maramureş

      Inspector şef                                         Preşedinte
    Dragoş NĂCUŢĂ                                   Gheorghe MARCAŞ